Gardienii Rollerilor de Birmingham

de Paul Sisk (articol scris pentru situl Circus Lofts)



Cand am revenit la cresterea rollerilor am facut foarte multa cercetare. Pentru ca am fost curatat de doua ori de ulii in ultimii 15 ani. Am citit despre Tumblerii Catalonieni (cu un exemplar fain aici) si Rollerii Orientali varianta de zbor si dupa discutii cu unii oameni si citind o multime de articole, am decis sa incerc cu Rollerii Orientali de Zbor pentru ca ei au fost crescuti original pentru a fi capabili sa evite atacul soimilor de desert (saker falcon) si aveau performante mai variate fata de Tumblerii Catalonieni. Am invatat de atunci ca Tumbleri Catalonieni varianta de zbor sunt foarte rari in U.S. . Chiar am procurat cateva exemplare insa a fost imposibil sa obtin ceva care sa-mi placa cu adevarat.



Intr-un articol pe care l-am citit scria ca familia de pasari a lui Dale Husband era foarte posibil sa fie singura familie de Rolleri Orientali de Zbor adevarati, ramasa in U.S. asa ca am pornit in misiunea de achizitionare a acestei familii.

Fie ca a fost credinta, destin sau pur si simplu noroc chior, s-a intamplat sa gasesc Asociatia Nationala a Rollerilor de Zbor si sa citesc un anunt facut de Alan Bliven, proprietarul Circus Lofts, cum ca prietenul lui, Dennis Radi avea un intreg grup de vanzare. Imediat l-am sunat pe Dennis si am rezervat porumbeii. Am gasit 6 perechi pentru matca si un lot de zbor deja antrenat, format din 11 pasari.



Intre timp, am achizitionat de asemenea un lot de 20 de pasari din Rolleri de Birmingham "marca" Pensom (este englezul care a introdus Rollerii de Birmingam varianta de joc in SUA si i-a invatat pe americani cum sa-i creasca si sa-i zboare - nota mea) la care un crescator renunta din cauza uliilor. Dupa ce pasarile s-au obisnuit cu voliera, i-am inaltat in aer. I-am zburat luni de zile fara nici o problema cauzata de rapitoare. Eram in raiul porumbeilor. Apoi am achizitionat un lot de Rolleri de Galati si am inceput sa-i zbor si apoi intr-o zi s-a intamplat. Cred ca eram asezat pe o ruta majora de migrare a pasarilor rapitoare. Aveam doua loturi in aer in acea zi, unul de Birmingham si unul de Galateni. Ei zburau destul de bine impreuna si unii din galateni chiar incepusera sa faca morisca. Dupa o trecere deasupra padurii deja 4 pasari lipseau. Dupa o alta trecere, stolul era urmarit si zbura in toate directiile. In momentul acela am stiut ca am un raid aerian major (atac aerian efectuat de mai multe avioane, pasari de prada in cazul nostru - nota mea). Am chemat pasarile inapoi insa nu am reusit sa le strang pe toate pana la lasarea intunericului. Cei mai buni 4 galateni si un foarte promitator puiandru de Birmingham culoare almond lipseau. In ziua urmatoare m-am uitat in jur cu atentie si nevazand nici un semn de uliu, i-am inaltat din nou. Din nou, dupa o trecere deasupra padurii, stolul a fost imprastiat si porumbeii zburau in toate directiile. In tot acest timp nu am zarit nici un uliu dar cand porumbeii au aterizat, lipseau 3 pasari, un Birmingham si 2 Galateni. Atunci am inchis porumbeii pana decideam in privinta a ceea ce era de facut.



Inca nu testasem Rollerii Orientali impotriva uliului dar am decis ca era timpul sa o fac. I-am luat din voliera stationara si i-am pus in cea mobila (este vorba de voliera amenajata intr-o rulota trasa de masina, asa cum se obisnuieste in SUA - nota mea). Am luat un lot de Rolleri de Birmingham tineri si i-am pus in cealalalta parte a volierei portabile. I-am dus la ferma si am eliberat Rollerii Orientali de Zbor cand pe cer erau vizibili doi ulii in departare. Stolul s-a inaltat si imediat ulii s-au apropiat pentru o vizita. Era timpul sa aflu adevarul la fata locului. Erau ca o pereche de suieraturi ascutite la primul atac asupra stolului dar Rollerii Orientali de Zbor au tasnit ca sageata si au plonjat pana aproape de sol si au scapat de ulii. Ulii au incercat un al doilea atac cu rezultat identic. Am fost destul de multumit. Ei se comportau asa cum mi se spusese. Am inceput de atunci sa zbor Rollerii Orientali in fiecare zi si am mai avut cateva atacuri pana cand ulii s-au multumit doar sa stea si sa priveasca. Aceasta pereche se afla evident in migrare pentru ca dupa o saptamana si ceva de flamanzit, au plecat. La final, intr-o zi inalt lotul de Rolleri de Birmingham si bum, un pradator aparut de nicaieri imi ia unul dintre albii mei. In urmatoarea zi am inaltat Rollerii Orientali si au atras uliul. Era o femela uriasa de Cooper, rapida. Era in coada unei porumbite tinere, culoare cinnamon. Au pornit sageata, plonjand printre pomi si le-am pierdut pe amandoua din vedere. Nici una nu s-a intors in acea zi. Dar este scris de asemenea ca daca un uliu iti prinde unul din Rollerii Orientali maturi, atunci nici nu aveai nevoie de el. A doua zi, tanara porumbita era in voliera, cu jumatate din penele din coada lipsa.



Acum zbor doua stoluri in acelasi timp. Intotdeauna eliberez intai Rollerii Orientali pentru a verifica de ulii si dupa ce pacalesc uliul,lansez al doilea stol, format din Birminghams sau Galati Rollers. Am 21 de Rolleri Orientali de Zbor si daca vreau sa zbor 3 sau 4 stoluri in acea zi, nu eliberez decat jumatate din ei o data. Acum ulii locali nu mai incearca sa prinda pasarile, stau la distanta si doar observa dupa atatea tentative frustrante de a prinde Rollerii Orientali. Ulii sunt pasari inteligente si invata repede unde este o zona buna de hranire si vor reveni de fiecare data. De asemenea, ei invata sa nu-si iroseasca cantitati mari de energie in urmariri inutile. Ma gandesc ca am gasit solutia perfecta la problemele mele cu pradatorii. De acum incolo si pentru totdeauna imi voi inalta Rollerii Orientali pentru a instrui ulii ca porumbeii mei nu pot fi prinsi (vezi articolul asta - nota mea). De asemenea, cred ca este un avantaj sa am ulii care sa fugareasca Rollerii Orientali. Sunt convins ca, de vreme ce au fost creati pentru astfel de situatii, isi cresc performanta. Timpul o va spune, voi creste dupa performantele din aer.



Un cuvant de luat in seama pentru un incepator in cresterea de Rolleri Orientali. Desi pasarile mature pot sau ar trebui sa poata evita uliul, pasarile tinere sunt vulnerabile. Este vorba de plonjarile, invartirile si spiralele pe care pasarile le folosesc pentru a scapa de uliu, aptitudini pe care o pasare tanara trebuie sa si le dezvolte mai intai, pana atunci fiind la fel de usor de prins ca Rollerii de Birmingham.



De cand folosesc aceasta metoda nu am mai pierdut nici o pasare, din nici o rasa, si cand se intampla un atac ocazional, este amuzant sa le urmaresti tehnicile de evitare. Ma gandeam sa renunt la rolleri dar acum, ii pot zbura fericit, folosind Gardienii mei de Rolleri de Birmingham.

Autor, Paul Sisk

Nota din partea Circus Lofts:

Nu numai ca Rolleri Orientali se comporta asa cum marturiseste Paul Sisk, dar ei te pot distra la fel de bine cu moristile, invartelile, plonjarile, spiralele lor. Este o rasa adevarata de Rolleri de performanta.



Daca vrei sa incerci aceasta metoda, trebuie sa intelegi ca aici sunt doua rase de Rolleri Orientali in U.S. . Una din ele este tipul de "show" simplu numita "Oriental Roller" iar cealalalta este adevarata rasa de "Flying Oriental Roller". Vei fi cel mai bine servit folosind Rollerii Orientali de Zbor.



Aici sunt comentariile aditionale ale lui Paul:
Mi-am zburat pasarile in dimineata asta si cam la trei minute dupa eliberarea Rollerilor Orientali, un uliu urias a aparut in urmarirea unuia. Am ratat majoritatea urmaririi dar am reusit sa vad "marea finala". Veneau din spatele meu si am auzit batai de aripi mai tare decat normal. M-am intors la timp pentru a vedea ultima spirala a unui Oriental Roller aflat in plonjon cu uliul in coada lui. Pasarea s-a apropiat efectiv la cativa inci (inches) de pamant si apoi a tasnit in sus. Bietul uliu a lovit pamantul cu bubuitura. Impactul l-a intepenit insa nu indeajuns de mult ca sa pot ajunge la el pentru a-i vedea ranile. Avea o culoare ciudata. Niciodata nu am vazut una la fel. Arata ca un vultur auriu tanar si sunt aproape sigur ca avem din astia prin preajma. Arata maroniu stropit. Inutil sa spun ca a plecat cu mana goala si Orientalii mei si-au sfarsit zborul netulburati. Dar cel mai important, am zburat Rollerii de Birmingham 45 de minute fara incident.



Astazi s-a intamplat sa-i zbor impotriva unui Soim Peregrin. Juriul inca delibereaza daca sa o mai fac inca o data sau nu. Nu a reusit sa vina de la o inaltime prea mare pentru ca pasarile l-au zarit inainte sa se pregateasca de plonjon. A facut doua incercari. La prima incercare a trecut prin stol si s-a pozitionat in coada unui Oriental negru, apoi au plonjat printre pomi unde porumbelul a reusit sa-l piarda. Imediat s-a luat dupa un porumbel rosu si a ramas in coada lui pana cand acesta a plonjat intr-un elesteu, adiacent proprietatii mele. Am crezut ca l-a prins si cand m-am apropiat de elesteu, porumbelul inota la marginea lui. Cred ca s-a gandit ca e mai bine o baie in elesteu decat sa sfarseasca in ghearele soimului. Ma gandesc ca il voi lasa maine sa mai faca o incercare (pe soim - nota mea). :Cool:

Comments

  1. O alta rasa care este un adversar redutabil pentru soim este Escamdissa.Ca forma seamana cu Roller-ul Oriental fara a avea coada asa ridicata.Pasare de talie medie cu o greutate de 320-350 gr.,fruntea usor bombata si craniul plat.Ciocul este fin iar ochii perlati.Aripile sunt purtate sub coada si au o anvergura de 72 cm.Coada este caracteristica cea mai atractiva: lata si bogata formata din 16-19 pene , purtata orizontal.Este un porumbel cu o tinuta eleganta si un temperament nervos si nelinistitit cu un tip de zbor aparte ,care a si dat denumirea rasei. Escampadissa a fost creeat pentru frumusetea stilului de zbor , mult mai tarziu a inceput sa fie folosit pentru prinderea soimilor. Escampadissa areun stil diferit de zbor fata de alte rase de porumbei,ceva asemanator cu Nikolaev.Deasemenea, picajul pasarii este extraordinar, ceva gen Wuta executat in mare viteza, dar nicio rasa nu are in dotare "franele"Escampandissei" care reuseste sa reduca viteza de la maxim la 0 in cca 1 metru.Escampadissa nu a fost creeat pentru prinderea soimilor ,acest sport aparnd acum cateva sute de ani in randul crescatorilor din insula Mallorca.Pasarile care au zbor foarte rapid sunt dresate sa atraga soimul calator intr-o voliera speciala ce functioneaza ca o capcana:este formata din 2 etaje care permite intrarea atat a porumbelului cat si a soimului dar nu permite iesirea si un alt doilea compartiment prevazut cu o intrare de dimensiuni reduse care permite trecerea doar poumbelului. Acoperisul etajului superior este prevazut cu o deschidere de 15x15 cm. iar cel inferior cu gauri de dimensiuni mici ce permit porumbelului sa se strecoare prin ele .Porumbelul ,in viteza urmarir de soim patrunde prin primul acoperis in picaj, apoi se strecoara in etajul inferior.Soimul , prins in jocul vanatorii patrunde dupa prada prin primul acoperis si nu poate trece mai departe ramanand astfel captiv intre cele doua etaje ale volierei.
    Escampadissa nu este un zburator de durata si nu este usor de antrenat.In general nu le place sa zboare , ci vor sa stea in voliera. Pasarile trebuiesc facute sa zboare cu multa grija , blandete si rabdare.Din aceasta cauza multi amatori renunta la aceasta rasa care oricum nu este prea raspandita in afara Spaniei.Dar cei care au timpul si rabdarea necesare vor fi rasplatiti de zborul minunat al acestor pasari, zbor ce nu poate fi descris in cuvinte.
    Tanasescu
    http://www.youtube.com/watch?v=IzEb8kDGUGo
    http://www.youtube.com/watch?v=qX4zQWakOeA&feature=related

    ReplyDelete
  2. Da, Escampadissa e un porumbel frumos. Are ceva dintr-un Roller de Birmingham (vezi acei pui albi de pe trapa) dar parca si ceva din ciungii nostri...

    Si interesant zborul lui... inca una din rasele care ar fi pacat sa se piarda.

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Prospectiuni ilegale?

Roller-ul de Birmingam - un concurent serios

Jucătorul de Călăraşi - între mit şi realitate